Recenzie — 6 Minute timp de citire

Creșterea și căderea Imperiului American- Colosul lui Niall Ferguson

Recenzie— 6 minute timp de citire

Creșterea și căderea Imperiului American- Colosul lui Niall Ferguson

Pentru decenii la rând America a fost un far al democrației. Alegerea lui Barack Obama, primul președinte de culoare a fost primită cu bucurie și speranță în crearea unei societăți mai echitabilă, mai democratică. Visul american a fost flacăra celor ce nu făceau parte din establishmentul WASP la o viață mai bună. America a fost creată de munca self made men-ilor și sudoarea celor ce sperau la un viitor liber și bunăstare.

Dar momentul de cotitură a fost alegerea lui Donald Trump ca al 45 președinte al Statelor Unite ale Americii. Cu promisiunea imperialistă că va face America măreață din nou, el își trăgea seva discursului dintr-un imaginar colonialist. Iar colonialismul Republican arborat de către DT va aduce și mai tare la suprafață inechitățile, rasismul și lupta de castă care mocneau discret în spatele cotidianului. Prezența lui Donald Trump a validat și a dat o voce în mainstream la toate acele sentimente refulate pe care mare parte din votanții lui le aveau. Este drept, nu toți republicanii, sau votanții lui DT, doresc o epurare rasială, nu au o gândire confederată și o viziune neofascistă a societății americane. Cum, deasemenea nu toți din votanții lui sunt radicali din totdeauna. Unii dintre ei se radicalizează din cauza mediului, anturajului în care se desfășoară.

Întrebarea la care revenim, este America un imperiu?

Răspunsul simplu este și da și nu. Privit comparativ cu imperiile fondate de statele europene, SUA nu sunt un imperiu clasic, unde exista metropola care atrage fiecare supus din toate colțurile imperiului, nu deține teritorii supuse și exploatate. În schimb are o istorie de reprimare, de sclavie și violență, de exterminare.

În context american metropola- farul de putere al imperiului- devine o castă, anume albii anglo-saxoni, protestanți. Aceștia, sub flamura liberalismului și a visului american controlează și discriminează din polurile de putere ale federației. Visul american nu este unul singur, acest are mai multe fațete. Visul american WASP este de continuare a influenței pe care deja o au, de a spori această influență și de a limita accesul altora la acest nivel. Visul american a fost cântecul de sirenă pentru colonizarea Vestului Sălbatic(sălbatic din privința celor care deja aveau puterea) și exploatarea lui.

Visul american contemporan aduce promisiunea realizării financiare și câștigarea prestigiului și influenței. Dar, ceea ce scrie în nota de subsol, este că toate acestea se plătesc și că acederea la casta de putere este influențată de cei care deja o au.

Se comportă America ca un imperiu?

Secretary of State Colin Powell “The United States does not seek a territorial empire. We have never been imperialists. We seek a world in which liberty, prosperity and peace can become the heritage of all peoples, and not just the exclusive privilege of a few.”. Întradevăr, SUA nu caută teritorii noi pe care să le cucerească, dar nici nu are nevoie. Ea exportă democrație și the american way of life. Necesitatea și dorința de a fi la masa deciziilor a împins politica SUA către dezvoltarea de armament și tehnică de luptă și către acumularea de capital, care mai apoi să fie investit în alte zone. Războiul din Vietnam, Corea, invaziile din Golf au fost făcute în numele păcii și democrației. Că rezultatul nu a fost cel dorit, aceasta este altă poveste. În linii mari această căutare și dorință a SUA de a exporta pace, prosperitate și libertate este de dorit și necesară. Ceea ce trebuie să nu pierdem din vedere este modul în care ajungem la aceste idealuri.

Când intervii militar în Orientul Mijlociu, când influențezi prin finanțe și servicii secrete alegeri în America de Sud și Latină, când discriminezi rasial și economic Afro-Americanii și First Nation această pornire idealistă devine ipocrită.

Sursă foto coperta

Photo by Samuel Branch on Unsplash